Cum va spuneam, am ramas fara masina cateva zile pana iese din service si din nou am avut o revelatie. A trebuit sa ajung la o farmacie, insa cum la ora 21-30, nu mai e deschisa nici o farmacie in cartier (nu ca ar fi mai multe... just one), a trebuit sa ma duc pana in centru... din fericire cu autobuzul :) Lasand la o parte faptul ca am asteptat in statie in liniste, cel putin pana cand au venit langa mine niste clienti vechi ai Publitransului care au inceput sa vorbeasca despre vecinii si vecinele lor (o discutie foarte interesanta de altfel si de nereprodus)... drumul de 3 statii pana in centru a fost o relaxare totala, pentru simplul motiv ca nu am mers cu masina.
De ce ? Pentru ca, timp de o ora m-am rupt total de ceea ce fac zi de zi si anume a folosi masina pentru orice motiv, chiar daca joburile, familia si sa zicem "zonele verzi" din viata mea se desfasoara pe o suprafata de 5 km square.
E greu de explicat ceea ce am simtit mai ales celor care nu sunt soferi sau mai ales soferilor, daca mai are o logica ceea ce spun la ora asta, insa cred ca masina a devenit un fel de inchisoare pentru vietile noastre si cu cat o folosesti mai des cu atat iti prelungesti singur detentia sau iti inaspresti conditiile de detentie. De ce ? Inca unul ? Ma repet ?!
Macar pentru simplul motiv ca pierzi contactul cu realitatea, cu oamenii de dintre statiile de autobuz, cu perspectiva orasului vazuta din cu totul alt loc, mai putin geamul de la masina, cu dialogurile din statiile de autobuz sau chiar din autobuz, dialoguri pe care nu le vei auzi niciodata la locul de munca, in hypermarketuri sau la radioul din masina.
M-am intins cam mult si mi-e ca m-am pierdut in prea multe detalii. Mi-ar fi placut sa scriu aceste randuri in autobuz... ba mai mult, daca nu m-as fi grabit sa ma intorc de la farmacie, mi-ar fi placut sa merg cu autobuzul pana la capatul liniei si sa ma intorc din nou cu el... ceea ce ma duce cu gandul la o veche dorinta a mea :)
Concluzie... pentru ca exista si asa ceva... pentru soferi: aveti grija sa mai "uitati" din cand in cand cheile de la masina prin casa, altfel o sa deveniti prizonierul propriei masini, intr-o realitate dictata de ea special pentru voi. Nu faceti decat sa schimbati patru pereti cu patru geamuri.
Si pentru cei care nu sunt soferi: sunt tot eu, n-am fost rapit de extraterestrii... doar ca uneori va invidiez :)
Protect life...
P.S. Intre farmacie si statia de autobuz am avut timp sa fac si pozele cu lalelele si bineinteles sa intru si in vorba cu gardianul din zona, fericit probabil ca nu trebuie sa tipe si la mine sa las lalelele in pace. Imi pare rau ca nu i-am facut o poza...
Daca vrei sa iesi dintre cele patru geamuri, hai in Bucuresti la ora 8 dimineata cu tramvaiul 41 din drumul taberei pana la Crangasi si apoi cu metroul, si o sa iti treaca pofta de a mai gusta (la propriu) viata reala :).
RăspundețiȘtergereSincer... cu tramvaiul in Bucuresti cred ca am mers decat o singura data. Nu am avut timp sa-mi fac o parere :) Cu metroul am mers de mai multe ori si pot sa spun ca imi place foarte mult, insa ca sa fiu si obiectiv in acelasi timp... nici cu el nu am mers atat de mult inca sa am timp sa ma plictisesc si de el.
RăspundețiȘtergereAm prins perioada de glorie in autobuzele comuniste, pe post de geamantane, vara in cuptor, iarna un grad fata de temperatura de afara... pe scari cu usile deschise... si banuiesc ca de astfel de momente sau macar ceva apropiat... :(
Ceea ce vreau sa spun eu in fapt... este ca in masina, doar in masina, tot timpul, numai tu, sau cu doua, trei persoane langa tine, nu faci decat sa te inchizi mai mult in tine, intr-o lume si asa egoista si depersonalizata... pierzi contactul cu cei de langa tine, cu cei multi... MIE, unul mi-e teama de asta si totusi observ ca spre asta tind... nu pot, nu vreau sa fac asta... dar e vorba doar de mine... take care
N-o sa-i treaca cheful,ca-l cunosc!:P!:)...n-avea bai Silviule!...tu tzine-o tot asa...adica,cu scrisul...puszi!
RăspundețiȘtergereSunt convins ca nu o sa ii treaca cheful. Dar nici zi de zi cu tramvai/autobuz/metrou nu poti. Si da, sunt de acord ca incepi sa devii egoist in masina, sa nu iti mai pese de ceilalti, poate chiar ajungi sa stropesti pietonii pe timp de ploaie dand in balti... Si chiar daca sunt mai tanar, am prins si eu vremurile cu autobuzele pline cu oameni pe scara si cu butelii de gaz deasupra. :)
RăspundețiȘtergereSi vorba ceiluilalt anonim... mai baga cu scrisu' :P
No,asa-i ca-i talentat prietenul nostru comun,Silviu?!:)...Si,fii atent:una din fetele mele,calatoreste pina la servici cu 2 busz-uri si 2 metro-uri,din Finchley pina in Chelsea,plus retur(in Londra)...cam o ora jumate....citeste,asculta muzica,si,se trezeste!...Eu am facut drumul asta doar o data,la o cina,si mi-o fo'destul:)...Si nu in ultimul rínd...de peste 20 de ani nu mai traiesc in Romania,si,multzi m-au stropit cu masina cind eu eram pe bicikli...da'cred ca mi-au citit pe buze comentariul:P!:)...s-auzim de bine!
RăspundețiȘtergereAsa-i ca-i talentat. Mereu a fost. Si eu am facut destul timp naveta in Bucuresti cu tramvai+metrou+autobuz (1h-1h20min) dus si intors la fel. Acuma le alternez :).
RăspundețiȘtergereDragi prieteni anonimi. Intr-adevar nu cred numai in mersul cu autobuzul/tramvai/metrou sau ce alte mijloace de transport in comun mai avem la dispozitie. Da, cred in alternarea acestora (cum bine a spus ultimul anonim sau anonimul cu nr. 5 :p), in diversificarea unghiurilor (daca pot spune asa) in care putem vedea orasul sau locurile prin care trecem zi de zi. Cu siguranta vom avea parte de surprize, surprize care nimeni altcineva nu ni le poate face... si mai mult decat atat, de ce sa ne refuzam un zambet sau placerea descoperirii unui loc nou, un loc sau un om pe care nu l-am mai vazut pana acum...
RăspundețiȘtergere