Wings...

Inocenta...

FAGARAS - a doua zi

FAGARAS - prima zi

Inapoi pe crestele Fagarasului...

Maine am sa plec intr-o mica excursie... am sa ma reintorc pe crestele Fagarasului, dupa 15 ani, dupa 15 ani de la cea mai frumoasa excursie din viata mea... pe munte. In fapt au trecut 15 ani si o saptamana :) dar ce mai conteaza 7 zile... Weekendul trecut a plouat peste tot... acum s-ar putea sa prind doar cateva dusuri duminica.
E greu sa povestesti cuiva despre cum e acolo sus... salbaticia, peisajele, aerul curat si linistea, mai ales linistea pe care nu o mai gasesti nicaieri la oras, poate chiar si la tara. Locuri inca nepangarite de muzica data la maxim, gratare si mai ales vorbele grele pe care unii oameni le arunca altora. Pentru ca cine ajunge acolo, ajunge din dragoste pentru munte. Toti se saluta, isi schimba priviri... zambesc... pentru ca muntele ii uneste, creeaza o legatura intre toti cei ce-l viziteaza... are acest dar... Abia astept sa va aduc fotografii de acolo !!!
Este un loc in care fiecare om ar trebui sa ajunga cel putin o data in viata...

Parcul Strand vazut din... trenulet

Cerul...

Focuri de artificii...

Dreaming my dream...

Visez ca zbor, visez de cand sunt mic si totusi ma sperie de fiecare data... visez ca inot... desi chiar inot ori de cate ori mai prind putin timp liber si vreme buna... visez ca merg pe crestele muntilor si rareori chiar si reusesc asta si cand spun rareori, aproape ca se naste o noua generatie... visez la o lume fara lacrimi, visez zambete... multe zambete... visez ca iubesc tot ce ma inconjoara si sper ca acest gand sa nu ma paraseasca vreodata... dreaming my dream...

ATENTIE !!! Nu uitati sa mai faceti si sport...

Dupa inca o pauza de 3 ani, ieri am iesit la un tenis de camp cu bunul meu prieten, Dorel. Ne-am adus aminte de vremurile bune, cand acum 6 ani, am inceput sa jucam tenis, timid la inceput, devenind dupa cateva saptamani un "sport de performanta", cel putin pentru nivelul nostru.
Anul acesta, spre deosebire de ceilalti, m-a gasit pe mine cu 10 kg in plus, iar pe el cu 10 kg in minus.
Una peste alta, a fost un joc relativ echilibrat, un joc care, spre final, am reusit sa ma adun sa ajung pe banca de langa teren. A incercat el, Dorel, sa ma convinga sa facem si niste ture de stadion, chiar m-a si convins, insa corpul meu a refuzat sa mai faca vreun efort dupa 100 de metri.
Concluzia ? ... pentru ca exista si o concluzie, trebuie sa ma apuc din nou de miscare... tenis, ture de stadion... gasesc eu ceva.
Insa peste toate astea... sigur weekendul viitor ma reintorc pe creasta Fagarasului. M-as fi dus weekendul asta, insa cred ca ploua si in pesteri.